din comuna Victor Vlad Delamarina

“Cǎci cultura artelor nu se pregǎteşte, dupǎ cum se pare la prima vedere, din sus în jos, ci de jos în sus, şi precum coroana înfloritǎ la înǎlţimea copacului îşi are rǎdǎcinile de hranǎ în pǎtura pǎmântului, aşa arta cea mai dezvoltatǎ îşi primeşte sucul trǎiniciei din viaţa popularǎ în toatǎ naivitatea ei inconştientǎ; de aceea şi trebuie sǎ fie naţionalǎ; iar dialectele îndeosebi sunt un izvor de întinerire pentru toatǎ fiinţarea limbii literare.”scotea în evidenţǎ Titu Maiorescu în studiul “În memoria poetului dialectal Victor Vlad Delamarina”

Victor Vlad-Delamarinǎ, primul poet dialectal, s-a nǎscut în 31 august 1870 în Satu Mic (azi aceastǎ comunǎ îi poartǎ numele) şi s-a stins din viaţǎ în 1896 în 15 mai la Petroasa.

Comunitatea localitǎţii natale a hotǎrât, de curând, comemorarea acestei personalitǎţi complexe, însufleţitǎ fiind de inimoşi, dar extraordinar de valoroşi, oameni de culturǎ din Lugoj, precum dr. Gh. Luchescu şi dr. Constantin T. Stan. Având sprijinul şi preocuparea neostenitului primar Ioan Sima, aceştia au invitat oameni de culturǎ din ţarǎ pentru a inaugura un punct muzeistic « Victor Vlad Delamarina » şi un Centru de Studii Dialectale, pentru a evoca viaţa şi activitatea deosebitǎ a familiei Vlad şi pentru a prezenta douǎ volume dedicate comemoratului Victor Vlad Delamarina.

Aşadar, în 20 iunie 2009, în comuna Victor Vlad Delamarina (jud. Timiş), în plinǎ perioadǎ de crizǎ economicǎ şi financiarǎ, o mare de oameni au fost prezenţi, devenind nişte oameni foarte bogaţi !

Bogǎţia de informaţii, calitatea deosebitǎ a muzeului, a documentelor expuse, numǎrul impresionant de personalitǎţi, dezbaterile deosebit de interesante şi originale, cele douǎ volume, pe cât de frumoase, pe atât de documentate şi de importante, toate acestea nu au fǎcut altceva decât sǎ ne îmbogǎţeascǎ spiritual .

Şi, cu siguranţǎ, « dintr-un colţ al muzeului, primul nostru poet dialectal îşi va fi privind moştenirea… cu bǎnǎţeneascǎ duioşie zâmbitoare », precum afirma Eugen Beltechi, prefaţatorul volumului « Victor Vlad Delamarina şi familia sa : Contribuţii biografice » volum semnat de Gh. Luchescu şi Constantin Stan.

Dupǎ salutul şi frumoasele cuvinte adresate inviataţilor de primarul Ioan Sima, gazda evenimentului, dar şi organizatorul principal, dupǎ oficierea unei slujbe de pomenire şi sfinţirea clǎdirii noului muzeu de cǎtre un sobor de preoţi, dupǎ tradiţionala tǎiere a panglicii de cǎtre oficialitǎţile locale şi judeţene, publicul prezent a trecut pragul lǎcaşului de culturǎ şi a luat parte la prezentarea fiecǎrui document expus, prezentare fǎcutǎ de dr. Constantin T. Stan, într-un mod profesionist şi foarte documentat.

Prezenţa reputatului filolog, prof. univ. dr. Ion Iliescu de la Timişoara a luminat încǎperea şi ne-a bucurat enorm sufletul. În stilu-i caracteristic, domnia sa şi-a prezentat volumul « Victor Vlad Delamarina : Studii critice literare », dar a oferit şi informaţii deosebit de importante cu privire la viaţa şi activitatea familiei Vlad.

Vreau sǎ precizez cǎ preţiosul fond documentar şi iconografic expus, a fost pus la dispoziţie de cǎtre urmaşi ai familiilor Vlad şi Brediceanu, dna ing. Maia Dobrin, dna. prof. Monica Dobrin, dl. dr. Mihai Barbu, dna Sanda Brediceanu, cu toţii prezenţi la acest eveniment, precum şi de cǎtre direcţiunea Muzeului Banatului din Timişoara şi de cǎtre dna. Cristina Popescu de la Biblioteca Academiei din Bucureşti. De asemenea, din biblioteca dlui. prof.univ. dr. Ion Iliescu a provenit unicul document manuscris al lui Victor Vlad, o piesǎ purtând semnǎtura lui Victor Vlad, dedicatǎ mamei sale. Piesa se numeşte « Fifi » ; e un manuscris de câteva zeci de pagini asupra cǎruia prof. Iliescu a atras atenţia publicului, neminimalizând importanţa celorlalte documente expuse : « cǎrţi ale lui Victor Vlad în ediţie princeps sau reeditǎri, cǎrţi despre Victor Vlad, studii, articole, unele chestiuni de iconografie, o panoramǎ foarte frumoasǎ a vieţii şi operei lui Victor Vlad. ».

Dar, prima observaţie pe care o face dl. prof. Iliescu, este cea cu referire la numele poetului, punând accentul pe faptul cǎ Victor Vlad, fiind şi militar la marinǎ, şi-a adǎugat la numele de familie şi numirea delamarinǎ. Pretutindeni apare incorect Delamarina, care trebuie înlocuit cu forma corectǎ Delamarinǎ.

Dupǎ aceste explicaţii şi prezentǎri , dupǎ autografe şi fotografii alǎturi de extraordinarul domn Iliescu, dar şi printre minunatele lucrǎri expuse, la Cǎminul Cultural din localitate am asistat la un simpozion ştiinţific, putem spune, pe tema « Victor Vlad Delamarina – personalitate complexǎ a culturii româneşti” savurând expunerile prof.dr. Gh. Luchescu, dr. Constantin Tufan Stan, prof. Dan Floriţa Seracin, prof. drd. Dorin Murariu, prof. Constantin Mircea Buiciuc, jurist Ioan Sima, primarul localitǎţii, prof. dr. Ion Cǎliman, prof. dr. Aurelian Sima, inspector şcolar general Timiş, jurist Dorel Covaci, fost primar de Fǎget, actual deputat, parlamentar de excepţie din punct de vedere cultural, dar şi gospodǎresc, mineralogul Constantin Gruescu de la Ocna de Fier, precum şi distinsul ţǎran Viorel Bot din Chizǎtǎu, vecin al familiei mamei lui Victor Vlad, cel care a cucerit publicul cu poveşti autentice spuse într-un grai curat bǎnǎţenesc, îngrijit şi cu o savoare aparte. Domnul Bot a fost deliciul acestui moment de evocǎri.

Tot acum a fost prezentat şi volumul « Victor Vlad Delamarina şi familia sa : contribuţii biografice », volum semnat de Gheorghe Luchescu şi Constantin Tufan Stan, editat de Primǎria şi Consiliul Local al comunei Victor Vlad Delamarina. Un volum deosebit de frumos, deosebit de interesant şi bine documentat în care sunt înmǎnuncheate o serie de date, unele cunoscute, altele mai puţin, iar unele inedite, un volum care vine sǎ întregeascǎ personalitatea acestui om de culturǎ, acestui prim poet dialectal din istoria literaturii române.  

Trebuie sǎ menţionez faptul cǎ întreaga manifestare, pe tot parcursul desfǎşurǎrii, a fost moderatǎ de dl. prof. dr. Gheorghe Luchescu din Lugoj, însuşi o personalitate a culturii bǎnǎţene, un condei de mare valoare, dar şi un caracter extraordinar şi un organizator de excepţie.

« Considerǎm cǎ, începând cu ziua de astǎzi, localitatea Victor Vlad Delamarinǎ se va aşeza pe harta patriei ca un punct deosebit, un punct de mare spiritualitate, de unicǎ spiritualitate, a poeziei dialectalǎ despre care a vorbit aşa de frumos marele nostru critic Titu Maiorescu.

Vreau sǎ vǎ spun cǎ n-am fi putut asista la acest act autentic de culturǎ fǎrǎ o implicare totalǎ, sufleteascǎ, plinǎ de respect şi de dragoste pentru valorile locale a oamenilor de aici. Nu fac declaraţii de circumstanţǎ, ci doresc sǎ mulţumesc din suflet Primǎriei şi Consiliului Local, dlui. primar Ioan Sima, oamenilor din aceastǎ primǎrie, oamenilor de la Lugoj, de la Timişoara, Muzeul Banatului prin cei doi muzeografi Raul Şeptilici şi Adrian Teheleanu, profesorului univ.dr. Ion Iliescu, care s-au implicat trup şi sufet pentru ca acest act de spiritualitate sǎ se poatǎ desfǎşura astǎzi aici şi care, dupǎ opinia mea, este doar un început. Vom face, dacǎ Dumnezeu ne va ajuta, ca despre acest Centru de Studii Dialectale, acest centru de valorificare a limbii atât de frumoase a acestui pǎmânt românesc, din aceastǎ parte de ţarǎ numit Banat, sǎ prospere, sǎ fie un rezervor permanent pentru alimentarea limbii literare. Creatorii în grai bǎnǎţean vor gǎsi un sprijin în acest centru. Vom face manifestǎri care sǎ cinsteascǎ, sǎ ducǎ mai departe, în timp şi peste timp, memoria acelui care a fost unic, este şi va rǎmâne în literatura românǎ, poetul Victor Vlad Delamarinǎ. Este aproape de Lugoj, meritǎ toatǎ stima şi respectul nostru şi nici un effort nu va fi prea mare când este vorba de a pune în valoare patrimoniul nostru naţional şi cultural.

Vǎ mulţumesc dumneavoastrǎ celor prezenţi cǎ aţi dat importanţǎ acestui act de culturǎ care meritǎ toatǎ cinstirea noastrǎ ca oameni şi ca români. Nu vom putea sǎ demonstrǎm lumii, aşa cum spunea Blaga, despre valorile noastre, dacǎ nu vom intra pe poarta acestei eternitǎţi cu valorile noastre specifice. O asemenea valoare, o extremǎ valoare, o valoare deosebitǎ este Victor Vlad Delamarinǎ. Sunt convins cǎ ne vom apleca cu mai multǎ trudǎ, cu mai multǎ osârdie asupra acestei personalitǎţi. Banatul n-a dat pe verticalǎ un Eminescu, un Creangǎ, un Caragiale sau Slavici, dar a dat oameni de culturǎ, oameni cu un timbru specific, care au fǎcut foarte mult ca aceastǎ provincie sǎ rǎmânǎ pentru veşnicie în istorie, în istoria literaturii şi în conştiinţa oamenilor acestor locuri. Iar acest muzeu inaugurat astǎzi este în mǎsurǎ sǎ facǎ dovada spuselor mele.” afirma prof. dr. Gh. Luchescu.

Întregul eveniment a curs, parcǎ, de la sine. Iar dl. Luchescu, doar l-a dirijat. Însǎ, cu toţii ştim cǎ aparenţele sunt înşelǎtoare. De fapt, acest curs firesc este rezultatul unei munci asidue a unei echipe bine închegate şi meticulos dirijate, coordonate. În spate se ascunde stres şi emoţie, efort şi… plǎcere. Suflet şi minte.

Pentru toate acestea şi pentru multe altele, aceşti oameni meritǎ felicitǎri din plin !

Meritǎ respectul şi preţuirea noastrǎ, meritǎ mulţumirile noastre pentru « bogǎţia » pe care ne-au oferit-o cu atâta generozitate ! Meritǎ dragostea noastrǎ pentru curǎţenia sufletului lor şi pentru caracterul (încǎ) nealterat de modernitǎţile vremii.

Evenimentul s-a încheiat cu un moment artistic. Elevi ai şcolii din localitate au recitat din creaţia lui Victor Vlad Delamarinǎ ; membrii ai cenaclului « George Gârda » din Fǎget şi « Aurel Novac » din Bocşa au recitat din creaţiile proprii : Gelu Câmpeanu, Arcadie Chirşbaum, Licǎ Lǎzǎrescu, Dimitrie Acea, Sergiu Boian.

Iar formaţia de muzicǎ popularǎ a Cǎminului Cultural din comunǎ a înveselit atmosfera în ultima parte a întâlnirii, în partea de destindere şi de discuţii libere, discuţii la un pahar.

Consemnat de Gabriela Şerban, participant Bocşa

Nu pot finaliza acest material fǎrǎ câteva precizǎri pe care mǎ simt datoare a le face:

Prezenţa mea la aceastǎ manifestare se datoreazǎ mai multor aspecte. În primul rând este prietenia şi buna colaborare cu organizatorii, cu autorii cǎrţii, adicǎ prof. dr. Gh. Luchescu şi prof. dr. Constantin Stan, dar şi cu ceilalţi oameni de culturǎ prezenţi, evenimentul constituind şi un motiv de a ne întâlni, de a ne reîntâlni ; Invitaţia primitǎ din partea unor astfel de personalitǎţi nu putea decât sǎ mǎ bucure şi sǎ mǎ onoreze. Iar despre buna şi apropiata colaborare a bibliotecii din Bocşa cu Lugojul şi Fǎgetul ştie toatǎ lumea.

Mai mult, prof. dr. Constantin T. Stan este fiu al Bocşei. O personalitate culturalǎ nǎscutǎ la Bocşa Montanǎ, un om care a reuşit în viaţǎ şi în carierǎ, dar care se întoarce întotdeauna la Bocşa, pe care n-o uitǎ niciodatǎ. Iar de Costicǎ şi de regretatul Eugen, fratele lui, mǎ leagǎ, atât pe mine, dar şi instituţia pe care o reprezint, o veche şi frumoasǎ prietenie. Atât Eugen, în timpul vieţii, cât şi Costicǎ, au dǎruit Bocşei şi bibliotecii de aici colecţia de fotografii vechi, reprezentative pentru istoria localǎ. De asemenea, Costicǎ este un fidel colaborator al revistei « Bocşa Culturalǎ » unde furnizeazǎ materiale de o realǎ importanţǎ documentarǎ.

Iar, în al treilea rând, vreau sǎ precizez cǎ în comuna Satu Mic, azi Victor Vlad Delamarina, s-a nǎscut în 25 ianuarie 1848 Ioan Marcu, figurǎ luminoasǎ a vieţii culturale şi politice bǎnǎţene, învǎţǎtor la Bocşa Montanǎ, unde a slujit învǎţǎmântul şi cultura localǎ pânǎ la pensionare, în 1902.

În jurul personalitǎţii lui Ioan Marcu s-a ţesut o aurǎ legendarǎ, amintirea sa fiind încǎ vie în conştiinţa bocşenilor. În acelaşi mod era perceput marele dascǎl şi de contemporanii sǎi : « Elevii sǎi formeazǎ astǎzi pǎtura deşteptului popor român din Bocşa Montanǎ » se scria în Calendarul poporului român (Budapestea, 1906).

Datoritǎ prestigiului sǎu profesional i s-au încredinţat mai multe funcţii : comisar consistorial, deputat sinodal al cercului Buziaş, notar general al Reuniunii Învǎţǎtorilor Români Ortodocşi. Pe plan politic a slujit ca membru în congregaţia comitatului Caransebeş, activitate încununatǎ prin alegerea sa ca primar al Bocşei Montane în 10/23 februarie 1905 şi conferirea demnitǎţii de senator în prima legislaturǎ dupǎ Marea Unire din 1918. A murit în 1932 şi este înmormântat în Cimitirul Ortodox din Bocşa Montanǎ.

Iatǎ, în câteva cuvinte, cât suntem de aproape unii de alţii. Iar dacǎ aceastǎ apropiere rodeşte evenimente ca cea din 20 iunie 2009, nu poate decât sǎ ne bucure şi sǎ ne ofere un plus de mândrie localǎ.  

________________________________________

În program:

• Prezentarea oaspeţilor şi salutul primarului Ioan Sima

• Inaugurarea punctului muzeistic Victor Vlad-Delamarină şi a Centrului de Studii Dialectale (sfinţirea de către un sobor de preoţi şi oficierea unei slujbe de pomenire)

• Prezentarea unor scurte alocuţiuni din partea oficialităţilor prezente

• Luări de cuvânt ale invitaţilor

• Simpozion: “Victor Vlad Delamarina – personalitate complex a culturii româneşti”

• Lansarea volumului “Victor Vlad Delamarina şi familia sa. Contribuţii biografice” de Constantin Tufan Stan şi Gh. Luchescu – prezintă Constantin Buiciuc, Dorin Murariu, Dan Floriţa Seracin.

Program artistic: recitări în grai bănăţean – cenaclurile: George Gârda (Făget) şi “Aurel Novac (Bocşa); muzică popularǎ cu formaţia Căminului Cultural al comunei Victor Vlad Delamarina

Pe locul actualei Biserici a existat o Biserica veche construita in forma de cruce pe la anul 1795 din caramida arsa facuta de mana si sfintita de episcopul Iosif Ioanovici in 1802.Biserica a fost demolata in anul 1931 si pe locul ei s-a zidit Biserica actuala.La data de 24 decembrie 1936 Biserica a primit binecuvantarea de la Prea Sfintitul Episcop Dr. Vasile Lazarescu pentru oficierea serviciilor divine.Biserica a fost sfintita in ziua de 7 noiembrie 1948 de catre Prea Sfintitul Veniamin Nistor,episcopul Caransebesului.Este construita in stil Bizantin.Hramul Bisericii si ruga au loc la data de 29 iunie la ‘’Sfintii Apostoli Petru si Pavel’’.A fost pictata intre anii 1977-1980 de catre pictorul bisericesc Victor Jurca.

Vechea biserica dateaza din sec. al XVIII-lea.A fost demolata si reconstruita in anul 1870,hramul bisericii fiind in prima duminica din luna octombrie.

MANASTIREA‘’SFINTII ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIL’’ PETROASA MARE Este primul lacas manastiresc din Protopopiatul Lugoj si are hramul ‘’’Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril’’.

A fost inaugurat în luna iunie anul 2008 în memoria eroilor din localitatea Victor Vlad Delamarina, căzuţi la datorie pentru apărarea ţării în primul şi al doilea război mondial.

În luna iunie 2009 a fost inaugurat, cu participarea exceptionala a Muzeului Banatului , un punct muzeistic în memoriea poetului Victor Vlad Delamarina, unde oricine doreşte poate să afle date despre viaţa şi creaţia primului poet dialectal român. În fiecare an are loc comemorarea poetului Victor Vlad Delamarina prin serbari si concursuri de poezie în grai babaţean.
Victor Vlad Delamarina născut la 31 august 1970 în localitatea Satu Mic, sat care astăzi cu cinste îi poartă numele, este în istoria literaturii noastre o figură singulară „poetul bănăţean”.
Deşi a avut o viaţă foarte scurtă de numai 26 ani, a lăsat în urmă volume de poezii, proză, note biografice, schiţe, desene, acuarele, de o valoare absolută apreciată de critici literari ca Titu Maiorescu, Ilarie Chendi, Valeriu Branişte, George Călinescu, Av.Dr.Gheorghe Gârda- un mare iubitor de poezie în grai, şi alţii.
„Victor Vlad este prototipul românului bănăţean, isteţ cu predispoziţii artistice, glumeţ cu o notă de ştrengărie, mândru dar fără a fi îngâmfat, inimă visătoatre, dar mai presus de toate român entuziasmat, exclusivist şi neasimilabil, dârz întru a-şi apăra limba şi credinţa de acasă.” – Ilarie Chendi revista Familia nr. 3 din 1901.